Iona(Marin Sorescu)
Iona(Marin Sorescu)
· publicata in anul 1968 in revista Luceafarul,inclusa ulterior in trilogia “Setea muntelui de sare” alaturi de Paracliserul si Matca
· tragedie in patru tablouri,IONA depaseste clasificarile clasice=>parabola dramatica alcatuita sub forma unui monolog ,care cultiva alegoria si metafora=>renunta la regulile teatrului:la dialog,facand ca personajul sau “sa se dedubleze,sa se plieze,sa se stranga dupa cerintele sale interioare si trebuintele scenice.”=>disparitia conflictului,a intrigii,plasarea actiunii in planul parabolei.
· Piesa este o parabola a cautarii spirituale,totul trebuie interpretat in cheie simbolica
· Titlul:trimite la mitul biblic al lui Iona,prorocul revoltat care traieste pentru trei zile in burta unui chit;personajul piesei nu cunoaste acelasi final=>teatrul modern reinterpreteaza miturile
· TEMA:criza omului modern condamnat la singuratate+redare a crizei individului din societatea comunista din Romania
· Constructia subiectului nu se bazeaza pe o actiune sau pe un conflict clar conturate in schimb personajul se implica activ in lamurirea unor nedumeriri referitoare la sensul existentei:o intoarcere a acestuia catre sine;judecatile pescarului Iona,de vreme ce nu sunt plasate intr-un reper temporal precis,devin un simptom al individului de oricand si oriunde constrans sa traiasca intr-un univers apasator=>cele patru tablouri se organizeaza pe baza dedublarii lui Iona
CONTINUT
Cele patru tablouri ale piesei se organizeaza pe baza dedublarii lui IONA,mai precis pe relatia tensionata ce se stabileste inre pozitionarile sale fata de lumea exterioara si constientizarea propriei interioritatii=>multiplele lui crize:a comunicarii,a instrainarii,a cunoasterii de sine
PRIMUL TABLOU:
Þ Infatiseaza un Iona asezat in gura chitului,incapabil sa-si dea seama de conditia sa de captiv,traind iluzia libertatii.Iona se considera un pescar ghinionist si considera ca,daca i se adreseaza siesi ca unui strain,ar putea sa-si schimbe norocul.
Þ Poarta pretudindeni un acvariu-simbol al sigurantei autoinduse,dar si al conditiei limitate a fiintei umane,din moment ce pestisorii veseli constituie proiectii ale pescarului ghinionist.
Þ Chiar daca admite ca oamenii sunt asemenea pestilor din acvariu,Iona puncteaza si diferentele esentiale ce confera superioritate omului:constiinta limitei si lupta continua pentru atingerea unui ideal-peste al mare
AL DOILEA TABLOU
- Il surprinde pe Iona in burta chitului.Pana sa inteleaga unde a ajuns pescarul percepe doar intunericul ce il inconjoara.Totusi,in opozitie cu impulsul uman de a adormi el da dovada de o constiinta treaza
- Incearca sa se convinga ca este liber :”pot sa merg uite,pot sa merg incolo”
- Isi aminteste brusc de povestea prorocului Iona careia nu-i cunoaste finalul,astfel este condamnat sa-i repete destinul=>dar Iona nu asteapta salvarea divina,ci incearca prin intermediul ratiunii-al carei simbol este cutitul-sa gaseasca o iesire
AL TREILEA TABLOU
Ø Nu-l prezinta pe Iona eliberat,ci incorsetat intr-o noua burta de chit alaturi de cei pescari.Personajele figurante refuza sa comunice,potentand,in consecinta,singuratatea protagonistului
Ø Salvarea este iluzorie fapt desus si din prezenta unei mori de vant care trimite intertextual la Don Quijote,eroul lui Cervantes
AL Patrulea TABLOU
ü Construit simetric cu prima secventa,tabloul mizeaza pe ambiguitatea interioritate-exterioritate
ü Iona comite aceeasi eroare asumandu-si o libertate nejustificata
ü Devine amnezic uitand pana si propria identitate: Cum ma numeam eu?
ü “barba lui Iona” care rasare la gura grotei este un indice de timp.A trecut o viata de cand Iona incearca zadarnic sa gaseasca zadarnic o solutie
ü Uitarea totala de sine si de lume inseamna,totodata si anularea credintei intr-un destin potrivnic
ü Spintecand burtile pestilor,Iona nu reuseste sa gaseasca o cale de iesire ci sa reia asemena personajului biblic itinerariul ratacirii permanente inc autarea propriului eu.
ü Gestul din final nu trebuie interpretat ca o sinuidere propriu zisa ci in mod simbolic:ca o eliberare,ca un triumf,al protagonistului,care in final razbeste la suprafata
PERSONAJ
Statut social/psihologc/moral:
simplu pescar;nefiind deci un reprezentant al clasei inalte,aristocratice,cum se intampla in specia antica
protagonistul demonstreaza trairi psihologice surprinzatoare pentru statul sau social,dialogul cu propria identitate dezvaluind si cauza prima a conflictului interior ce-l apasa:lispa norocului(la pescuit)
Principala sa trasatura:conditia tragica
Ex: indicatiile scenice sugereaza in primul tablou artificialitatea spatiului in care Iona se vede obligat sa traiasca:apa este reprezentata de niste cercuri facute cu creta
Lipsa actiunii este inlocuita Sorescu cu reflectiile filosofice ale pescarului
Scena sinuciderii de la final-efect al revelatiei,ca raspunsurile nu se afla in exterior ci in propriul eu-RAZBIM NOI CUMVA LA LUMINA
Comentarii