MOROMETII, Marin Preda

MOROMETII

 roman de Marin Preda

         Marin Preda, considerat a fi unul dintre cei mai importanti prozatori ai secolului al XX-lea, publica primul volum din romanul MOROMETII in anul 1955, urmand ca cel de-al doilea sa fie publicat doisprezece ani mai tarziu, in anul 1967.

           Autorul se confeseaza in opera sa cu character autobiographic “Viata ca o prada” spunand ca a staruit in momentul in care s-a gandit sa publice sau nu romanul deoarece viata rurala, familia patriarhala din preajma celui de-al doilea razboi mondial, sunt inspirate din viata reala, de experientele traite de persoana autorului, chiar personajul principal din primul volum, avandu-l ca model pe tatal lui Marin Preda, TUDOR CALARASU.

            Actiunea romanului se petrece in jurul anului 1939 si satul pare ca traieste dupa vechile traditii. Oamenii respecta traditia, dar exista semen ca viata se schimba. Capitolul I arata ca timpul parea sa aiba nesfarsita rabdare cu oamenii si contine concentrate intreaga problematica a romanului.

            Declinul lumii traditionale este simbolizat de traiectoria personajului central al romanului, Ilie Moromete. Personaj principal prin importanta actiunilor sale si prin numarul de aparitii in economia textului, personaj exponential pentru ca declinul sau desemneaza sfarsitul clasei taranimii, personaj reflector pentru perspective sa o completeaza pe cea a naratorului, in special in primul volum, ILIE MOROMETE este un personaj de referinta in literatura romana postbelica.

TITLUL:

Asaza tema FAMILIEI in central romanului, insa evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile suferite de satul romanesc al vremii-> romanul unei familii este si un roman al deruralizarii satului, o fresco a vietii rurale dinainte si dupa cel de-al doilea razboi mondial.

PERSPECTIVA NARATIVA:

·         Narator obiectiv

·         Perspectiva naratorului se completeaza cu cea a reflectorilor (Ilie Moromete, in primul volum; Niculae, in al doilea volum)->limitarea omniscientei naratorului

·         Primul volum utilizeaza tehnica decupajului + accelerarea gradata a timpului naratiunii

·         Triplul conflict destrama familia Moromete: dezacord intre Ilie Moromete si cei  fiii din prima casatorie,  Moromete-Catrina, Moromete-Guica + conflict secundar: Ilie Moromete si Niculae, baiatul cel mic.

·         Reperele spatio=temporal sunt fixate chiar in incipitul textului: ”se pare ca timpul avea nesfarsita rabdare cu oamenii”; subliniaza aparenta liniste in viata oamenilor, aparenta ce va fi spulberata pe parcursul romanului

·         Simetria compozitionala cu privire la timp produce o mutatie in psihologia personajelor,  in modul lor de a se raporta la lume, iar aceasta transformare va fi explorata in volumul al doilea care incepe cu o interogatie retorica: “In bine sau in rau se transformase Moromete?”

·         Romanul are mai multe planuri narrative: Moromete+familia, boala lui Botoghina, familia lui Balosu, dragostea dintre Polina si Birica

·         Secvente narrative importante: scena cinei, taierea salcamului, poiana lui Iocan

·         Aspect monografice: hora, secerisul

!!!!  AL DOILEA VOLUM

1.       Are cinci parti si prezinta perioada anilor 1938-1962.

2.      Tehnica rezumativa-elipsa

3.      Timpul naratiunii cunoaste reveniri-alternanta

4.      Actiunea se concentreaza pe doua evenimente semnificative: reforma agrara, prefacerile “socialiste” in agricultura

5.      Ilie Moromete isi pierde statutul si prietenii

6.      Paralel cu procesoul de destramare al familie este prezentata destramarea satului traditional care devine “o groapa fara fund, din care nu mai incetau sa iasa atati necunoscuti”

7.      Niculae devine personajul principal, reprezinta mentalitatea opusa, colectivista

ILIE MOROMETE

Ilie este un personaj complex: spirit contemplative, sociabil si comunicativ, disimulat, intelligent, ironic, fin observator, cu harul de a povesti, este un autoiluzionat. Moromete se incadreaza in tipologia taranului de mijloc, este “cel din urma taran” tocmai pentru ca destinul sau exprima moartea unei lumi. Ca personaj reflector, punctual sau de vedere completeaza observatiile naratorului.

Modalitati de caracterizare

CARACTERIZARE DIRECTA

Autocaracterizare: “domnule, eu totdeauna am dus o viata independenta”, denota libertatea individului in ciuda constrangerilor istoriei

“avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”, narator

“tatal avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le scapau, pe care ei nu le vedeau”, narator

“pacatos”, Catrina

CARACTERIZARE INDIRECTA

Gesturi, fapte, ganduri; era respectat in sat, are prieteni multi, ii place sa discute (lucru ce o deranjeaza pe Catrina- “TOATA ZIUA STAI DE VORBA SI BEI TUTUN”).

 Disimularea este trasatura definitorie – Vezi SCENA TAIERII SALCAMULUI sau COMEDIA PE CARE O JOACA IN FATA AGENTILOR FISCALI

Ironia, puterea de a face haz de necaz- “CA SA SE MIRE PROSTII”- sunt trasaturi caracteriale

Moromete isi da seama ca “ insul care e numai active isi consuma viata si nu intelege nimic din ea, pentru ca devine robul actiunii”. Pamantul ii da posibilitatea lui Ilie sa fie un individ independent, odata ramas fara pamant personalitatea lui Ilie se dizolva; pamantul era singura lui sursa de venit.

Pentru relatii cu alte personaje, vezi  scena serbarii scolare, drama paternitatii, relatia cu cei trei fii ai sai Paraschiv, Nila si Achim( conflictul dintre generatii, divergente de opinie etc.)

“DIN MOROMETE RAMASE DOAR CAPUL LUI DIN HUMA ARSA, FACUT ODATA DE Din Vasilescu”.