Romanul "Enigma Otiliei"

ENIGMA OTILIEI 

G. Calinescu

“Enigma Otiliei” de George Calinescu apare in anul 1938. Enigma Otiliei constituie o revenire la formula obiectiva de roman, la metoda balzaciana. Romanul lui Calinescu devine astfel unul polemic, replica literara la cultivarea asidua in epoca a formulei proustiene, dar si o ilustrare a conceptiei sale despre curente literare. George Calinescu este autorul primelor romane de tip clasic.

v  “Enigma Otiliei” aduce o viziune originala moderna

v  Este un roman situat intre traditie si invocatie

v  Roman realist-obiectiv-balzacian prin:

·         Tema abordata -> mostenirea

·         Mobilizarea energiei umane

·         Autorul este omniscient

·         Descrierea minutioasa a strazii Antim, pustie si intunecata, avand un aspect “bizar”,  varietatea arhitecturala, amestecul de stiluri, ferestrele neobisnuit de mari, lemnaria vopsita care se “dezghioga”, “faceau din strada bucuresteana o arhitectura in moloz a unei strazi italice”.

v  Personajele sunt concepute potrivit gandirii estetice a scriitorului, care pledeaza pentru “cautarea permanentelor in scopul de a atinge universalul”.

v  Tipologia personajelor este de esenta clasicista, conturate realist, sunt caractere dominate de o singura trasatura fundamentala, tipuri general umane, de circulatie universala: avarul, arivistul ,baba absoluta.

v  Modalitatile de caracterizare a personajelor sunt clasice: descrierea mediului, portretul fizic, caracterizarea prin fapte, prin actiuni, opiniile personajelor +  element de modernitate -> tehnica reflectarii poliedrice

v   Omniscient naratorului este totusi limitata prin introducerea personajului narator FELIX

CARACTERIZAREA PERSONAJELOR

Otilia:

“ vazu in apropierea lui Hermes, un cap prelung si tanar de fata, incarcat cu bucle, cazand pan ape umeri”. -> descrierea naratorului asa cum o vedea Felix pe Otilia

“fata ii era maslinie, nasul mic si ochii foarte albastri” ->narrator

“o fata superioara” -> Felix

“cu un temperament de artista” Pascalopol

“fata desteapta, cu spirit practic” Stanica Ratiu

“o dezmatata si o stricata” Aglae

“o destrabalata” Aurica

“fetita cuminte” Costache

“foarte capricioasa” autocaracterizare

OTILIA SE TRANSFORMA IN IDEALUL FEMININ AL LUI FELIX: “VOIA SA FACA CEVA MARE DIN CAUZA OTILIEI SI PENTRU OTILIA” naratorul

Felix:

“ n-am stiut, faci azil de orfani: spune Aglae lui Giurgiuveanu

“fata ii era juvenila si prelunga, aproape feminine, din pricina suvitelor mari de par ce-I cadea de sub sapca” narator

“suflet candid, “spirit ardent si tanar” narrator

!! Cele doua femei, Otilia si Georgeta contribuie la maturizarea lui Felix: “Pe Otilia o iubea cast, o voia ca pe o viitoare sotie, Georgeta ii era trebuitoare fiziologiceste”. narator

LA CARACTERIZAREA CELOR DOI SE ADAUGA SI CARACTERIZAREA INDIRECTA CE REIESE DIN FAPTE  SI COMPORTAMENTUL PERSONAJELOR.