Romania si actiunile sale diplomatice din timpul primului razboi mondial

 “Razboiul a izbucnit dupa sase saptamani de la asasinarea,pe 28 iunie 1914,a arhiducelui Franz Ferdinand,mostenitor al tronului Imperiului austro-ungar.

El a fost omorat in timpul unei vizite oficiale la Sarajevo,capitala Bosniei,in semn de protest impotriva alipirii acestei provincii slave la marele Imperiu Habsburgic.Tanarul student care l-a impuscat pe arhiduce era un sarb bosniac,membru al unei organizatii nationaliste slave cu sediu in Serbia.

   Desi imparatul austriac Franz Joseph nu a fost indurerat de moartea nepotului sau si a sotiei lui,Sofia [..] el a spus clar ca aceasta jignire adusa in coroanei austriece nu putea ramane nepedepsita.” ¹

   Asasinarea arhiducelui de catre sarbul Gavrilo Princip a reprezentat doar pretextul marii conflagratii izbucnite imediat dupa.In realitate cauzele razboiului se regaseau in vechile conflicte pe care marile puteri le aveau.Razboiul franco-prusac(1870-1871),finalizat cu victoria Germaniei,in urma careia acesteia ii revin provinciile franceze Alsacia si Lorena a adus nemultumiri Frantei.De asemenea,razboaiele balcanice(1912-1913) au fost urmate de neintelegeri si de ambitia de razbunare a celor invinsi.Astfel,consolidandu-se blocurile militare,iesind la iveala cauza principala pentru care fiecare mare putere a militat pentru izbucnirea conflagratiei(dorinta de impartire a lumii in sfere de influenta),in august 1914 lumea secolului XX se afla la inceputul marelui razboi.

        Principalul obiectiv al politicii externe romanesti era desavarsirea unitatii nationale.Participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial a avut drept scop eliberarea teritoriilor nationale si unirea lor cu patria-mama.(Transilvania era anexata Ungariei in cadrul imperiului Austro-Ungar,Bucovina era stapanita tot de imperiul Austro-Ungar,iar Basarabia era anexata Rusiei)

Desi aderata la blocul Puterilor Centrale(Tripla Alianta) in 1883 datorita conflictelor cu Rusia care ii luase sudul Basarabiei in 1878,Romania s-a indepartat de aceasta alianta,deci si de Austro-Ungaria.Aceasta atitudine este demonstrata de neutralitatea Romaniei din timpul primului razboi balcanic si de alaturarea in cel de-al doilea razboi balcanic cu statele balcanice impotriva Bulgariei,pentru stabilizarea lucrurilor de la sud de Dunare.Aceasta atitudine a Romaniei a starnit nemultumirea Austro-Ungariei care se afla in bune relatii cu Bulgaria.Prin pacea de la Bucuresti ,in urma celor doua razboaie statul roman a obtinut sudul Dobrogei,numit Cadrilater(judetele Caliacra si Durostor).

        In timp ce fronturile se stabileau,iar statele dadeau startul razboiului,Romania a adoptat o stare de neutralitate timp de doi ani(1914-1916).

    “Regele Carol(1866-1914) si politicienii liberali si conservatori au urmarit deteriorarea situatiei internationale cu neliniste crescanda. Ei aveau motive intemeiate sa se teama de razboi pentru ca pozitia geografica a Romaniei facea inevitabila prezenta ei intr-un conflict european in expansiune. [...]Existau dezacorduri politice serioase intre rege

si un mic grup de germanofili pe de o parte si majoritatea politicienilor si opinia publica, favorabile Antantei, pe de alta parte. Dar ambele parti erau de acord ca era imperativ necesar sa se evite razboiul.

     La intrunirea Consiliului de Coroana din 21 iulie/3 august, guvernul roman a hotarat sa adopte o politica de neutralitate. Sedinta a fost prezidata de rege si la ea au participat si membrii guvernului, fosti prim-ministrii si conducatorii principalelor partide.

      Intrarea imediata in razboi de partea Puterilor Centrale era sustinuta de Carol care si-a exprimat increderea in victoria Germaniei,dar el a ramas singur nefiind sustinut decat de liderul conservator Petre Carp, care a tratat cu usurinta puternicul sentiment al opiniei publice in favoarea Antantei, numindu-l irelevant si si-a exprimat lipsa de interes fata de situatia romanilor din Transilvania. Dar acestea erau tocmai problemele care-i preocupau in gradul cel mai inalt pe toti ceilalti. In fata puternicului curent in favoarea neutralitatii exprimat de conducatorii de partide care au declarat ca nu-si pot asuma responsabilitatea unui guvern care se angajeaza in razboi alaturi de Puterile Centrale, regele a consimtit la hotararea lor, evidentiind astfel rolul sau de monarh constitutional.

     La 27 septembrie/10 octombrie 1914, cand a murit regele Carol, responsabilitatea politicii externe a fost asumata de Bratianu. Desi simpatiile sale mergeau catre Antanta, nici el si nici succesorul lui Carol, Ferdinand, nu aveau vreo intentie de a abandona starea de neutralitate pana in momentul in care cursul razboiului nu devenea clar si ei puteau fi siguri ca-si vor realiza obiectivele nationale.” ²

    Regele Ferdinand(1914-1927),nepotul lui Carol a preluat deci povara regalitatii.Acesta era sceptic in ceea ce privea modul in care va fi primit de poporul roman,dar a reusit cu usurinta sa atraga de partea lui pe cei pe care ii conducea datorita dragostei pe care o purta Romaniei.

  “Se intelege de la sine ca primul consiliu de coroana,prezidat de noul monarh,urma sa se ocupe de chestiunea:”Neutralitate sau intrare in razboi?”Sefii s-au decis pentru o “expectativa inarmata”[...]Guvernul roman s-a mentinut pe o pozitie de expectativa.Pentru starea de spirit din tara este caracteristica declaratia pe care un ofiter superior roman a dat-o in fata maiorului Franz Carl Endres,corespondent de presa german: - Eu ii admir pe germani fara sa-i iubesc.Mai devreme sau mai tarziu,noi,romanii,vom intra in razboi.Bineinteles de partea despre care in momentul intrarii noastre vom crede ca are cele mai mari sanse de victorie.Pentru noi este vorba numai de castigul de romanesc,de nimic altceva-“ ³

   Prin aceasta declaratie se intelege faptul ca,guvernul roman astepta doar momentul potrivit pentru a se avanta in razboi pentru interesele tarii si ca aceasta expectativa este cea mai buna solutie.

     “Romania este curtata acum de catre Rusia cu mai multa asiduitate decat de Franta.Fireste,in promisiunea mult asteptatei renuntari la Basarabia,nu de putine ori rusul strecoara amenintari!Guvernul roman continua sa pastreze o atitudine de stricta neutralitate:Bratianu respinge energic cererea de a aproba ca trupele rusesti sa traverse in mars teritoriul Romaniei;dar la fel de putin vrea el sa permita tranzitarea de munitie austriaca si germana catre Turcia.

    Partea germana porneste de la premisa ca participarea regelui la razboiul mondial alaturi de Antanta este o certitudine.[..]

   Regele Ferdinand a preferat sa suporte toate umilirile si jignirile decat sa intre prematur in razboi!A ezitat sa ordone mobilizarea,caci avea sentimentul ca era inca prea devreme.Isi cunostea armata si stia ca,intr-adevar,putea sa se bizuie pe soldatii sai netematori de moarte,devotati lui,insa pregatirea lor de razboi lasa inca mult de dorit.

   Politica de expectativa este foarte avantajoasa pentru poporul roman.In timp ce la puterile Centrale se resimte deja o lipsa de materii prime,mai ales de cereale si petrol,Romania inoata in belsug.Exportul de aceste produse ravnite aduce tarii milioane peste milioane.

  [..]Departe vazator,ca intotdeauna,Bratianu nu mizeaza pe o durata de mai multi ani a razboiului.Ca un cunoscator al situatiei reale,el nu ignora insa nici faptul ca Romania nu-si poate permite luxul unui razboi indelungat,mai ales ca armata,in ce priveste pregatirea si echiparea,se afla inca mult sub nivelul care garanteaza o implicare victorioasa.” +³

     Guvernul roman a cotinuat sa urmareasca evenimentele de pe campul de lupta.Observand faptul ca Rusia obtine succese,Bratianu intensifica negocierile cu Antanta.El spera ca Banatul,Bucovina si Transilvania vor reveni Romaniei,iar o declaratie de razboi se va indrepta catre Austro-Ungaria,ci nu catre Germania.

     “ Guvernul roman a declinat propunerea Rusiei de a coopera militar, declarand ca in acea faza a razboiului, trebuia sa isi rezerve eforturile pentru mentinerea echilibrului balcanic. Romania intentiona sa supravegheze atitudinea Bulgariei in acele prime luni de conflict.
Insa la 18 septembrie/1 octombrie 1914 s-a semnat o conventie între Rusia si Romania, ultima asumandu-si angajamentul de a ramane in neutralitate fata de Rusia. In schimbul neutralitatii sale binevoitoare - care sa implice stoparea transporturilor de materiale de razboi pentru Turcia peste teritoriul sau, precum si inlesnirea transporturilor ruse menite sa ajunga in Serbia - Romania primea garantii referitoare la integritatea sa teritoriala. In plus, i se recunostea dreptul de a incorpora provinciile din Austro – Ungaria locuite de o populatie majoritara romaneasca, precum si permisiunea de a dispune de intreaga putere de decizie asupra momentului oportun pentru ocuparea respectivelor provincii .”+ ²

           “Pentru rege,neutralitatea-doi ani!-inseamna un adevarat martiriu.[..]Daca regele Ferdinand s-ar sustrage,printr-o renuntare la tron,de la luarea unei pozitii clare,acest gest nu ar schimba nimic in ceea ce priveste intrarea ferm hotarata a Romaniei in razboiul mondial.[...]Din acest proces de cumpanire il smulge pe rege Antanta,declarand scurt si surprinzator guvernului roman: -Daca nu intrati in razboi,atunci noua n-o sa ne pese de Romania la incheierea pacii.-Rusia foloseste tonul cel mai brutal:

-Va acordam Transilvania,Banatul si Bucovina.Vreti?Daca nu ,imediat intram militareste cu 100 000 de oameni in  Romania!-

   Amenintarea da branci lucrurilor sa se miste.Acum Ferdinand stie:Ceasul deciziei a sosit.Rusii nu par a glumii cand profereaza o amenintare.Inaintarea lor este de neoprit-regele sa-si lase tara invadata de ei?Nciodata.“ ++³

       “ Conform Conventiei politice încheiată la 4 august 1916 între Franta, Marea  Britanie, Italia, Rusia  şi Romania, cele patru mari puteri antantiste semnatare garantau integritatea teritoriala a regatului Romaniei „pe toata intinderea  frontierelor sale actuale”  Referindu-se la intrarea Romaniei in razboi Ion I.C. Bratianu declara „Noi nu am intrat in razboi ca niste solicitatori nepoftiti. Noi am intrat în razboi ca niste aliati doriti si ceruti“ “  ++ ²

       “ Romania se angaja sa declare razboi Austro-Ungariei (in conditiile prevazute in Conventia militara) si sa inceteze toate relatiile economice cu puterile inamice; se recunostea României dreptul de a anexa teritoriile din cuprinsul Austro-Ungariei locuite de romani; cele doua parţi contractante se angajau sa nu incheie pace separata sau pace generala „decat impreuna si in acelasi timp”, la tratatul de pace marile puteri angajandu-se sa asigure incorporarea de catre Romania a teritoriilor mentionate.

   Romania se bucura de aceleasi drepturi cu Aliatii la preliminariile pacii, precum si in legatura cu dezbaterea problemelor ce vor fi supuse hotararilor Conferintei de Pace  conventia politica urma sa fie secreta pana la incheierea pacii generale  conform articolului II din Conventia Militara, incepand cu 12 august 1916, Flota rusa urma sa asigure securitatea portului Constanta pentru a se impiedica debarcarea trupelor Puterilor Centrale pe tarmul romanesc, precum si orice incursiune pe Dunare in amonte de gurile fluviului.

      La  randul sau, Romania recunostea navelor rusesti de la Marea Neagra dreptul de a folosi portul de razboi, Constanta, si de a lua masurile necesare impotriva flotei submarine inamice; Rusia se angaja, prin articolul III al Conventiei amintite ca, in momentul mobilizarii armatei

romane, sa trimita in Dobrogea doua divizii de infanterie şi o divizie de  cavalerie, aflate sub ordinele Comandamentului Armatei Romane de asemenea, la 30 septembrie 1916 au fost închiriate guvernului rus cinci nave romanesti maritime de pasageri pentru a fi transformate in

crucisatoare auxiliare ale Flotei rusesti din Marea Neagra si noua vapoare  de marfa pentru a fi intrebuintate de Serviciul Transporturi al aceleiasi  Flote, ulterior si alte nave fiind predate in baza unei conventii incheiate de Ministerul de Razboi Roman si generalul Saharov.”   +++ ²

   Esecul Puterilor Centrale a reprezentat motivul pentru care Romania s-a aliat Antantei.Guvernul roman a gasit de cuviinta ca momentul de ingenunchere al Puterilor Centrale reprezinta momentul in care Romania sa renunte in sfarsit la neutralitate si sa intre in razboi.Astfel,intrarea trupelor romane in Transilvania era fixata pe 27 august.

     “Pentru orele dinainte de pranz ale memorabilei zile de 27 august,regele si-a convocat ministrii si politicienii la un consiliu de coroana.[..]Domnii nu sunt deloc unanimi in evaluarea situatiei politice si a luarii de pozitie ce razulta din aceasta,Marghiloman,Petre Carp,precum si Maiorescu si Theodor Rosetti s-au pronuntat impotriva intrarii in razboiul mondial alaturi de Alianta Cvadripartita :”Sa ramanem neutri ca pana in prezent!”Filipescu si Ionescu se pronuntau cu hotarare pentru a se declara de indata razboi.[...]Bratianu sintetizeaza rezultatul scurtului Consiliu de coroana si adauga solemn : “Eu am amanat intrarea Romaniei in razboiul mondial numai pentru ca noi inca nu eram gata cu echiparea armatei noastre.Acum imi asum raspunderea pentru evenimentele ce vor urma” [..]

 Petre Carp,sustinatorul alaturarii de  Puterile Centrale,ii declara regelui Ferdinand :”Ati gresit cand ati vorbit de interesele dinastiei.Eu nu cunosc decat interesele tarii.In constiinta mea aceste doua interese se contopesc.Daca m-am hotarat sa fac acest pas grav,aceasta s-a intamplat pentru ca,dupa chibzuinta matura,am ajuns la convingerea profunda si nestramutata ca acest pas corespunde adevaratelor aspiratii si marilor interese ale natiunii pentru care in ceasul acesta ma simt raspunzator.Dinastia urmeaza destinul tarii si cu aceasta va invinge sau va sucomba” +++³

    Astfel la 27 august 1916,la ora 6 dupa-amiaza Romania a deschis ostilitatile impotriva Austro-Ungariei.De aici,Romania a intrat in lupta pentru recuperarea provinciile pierdute.

      “Ion I. C. Bratianu demisioneaza si se formeaza un nou guvern condus de Alexandru Averescu;In februarie 1918 - regele Ferdinand s-a intalnit la Racaciuni cu Czernin care i-a cerut în mod ultimativ încheierea pacii;
Intre 17 februarie / 2 martie şi 19 februarie / 4 martie 1918 s-au desfăşurat la Iasi mai multe Consilii de Coroana,iar la sfarsitul lui februarie guvernul Averescu a demisionat si s-a constituit un cabinet condus de Alexandru Marghiloman.” ++++ ²

     După preliminarii la Buftea, la 24 aprilie /7 mai 1918 s-a semnat pacea de la Bucureşti,datorita iesirii Rusiei din razboi si a izbucnirii crizei bolsevice,dar si a pacii cu puterile centrale de Brest-Litovsk,Romania a incheiat Pacea separata cu Puterile Centrale.Pacea prevedea : ca Romania sa cedeze Germaniei surplusul de petrol si cereale pe o perioada de 90 de ani,sa cedeze Bulgariei Dobrogea,sa cedeze varfurile Carpatilor Austro-Ungariei,ca trupele Puterilor Centrale sa ramana in teritoriul ocupat.

     

Prin cele amintite mai sus,s-a dovedit ca in primul razboi mondial,Romania a adoptat o strategie diplomatica.In timpul celor doi ani de neutralitate guvernul roman a calculat orice posibilitate,iar momentul intrarii in razboi alaturi de Antanta nu s-a stabilit decat atunci cand imprejurarile erau favorabile pentru Romania.Avand un rege capabil precum Ferdinand,iubitor de tara si dornic de a indeplini dorinta romanilor din cele trei provincii,Romania reuseste in anul 1918 sa-si atinga idealul,acela de realizare a statului national unitar.

NOTE :

 ¹  Vyvyen Brendon,Primul Razboi Mondial 1914-1918,Editura BIC ALL,Bucuresti,pagina 3.

  ²   http://istoriaro.3x.ro/ww1/Romania_in_primul_razboi_mondial.html

 ³  Eugen Wolbe,Ferdinand I Intemeietorul Romaniei Mari,Editura Humanitas,Bucuresti,pagina 123.

 +³ Eugen Wolbe,Ferdinand I Intemeietorul Romaniei Mari,Editura Humanitas,Bucuresti,pagina 125.

 + ²  http://hadrian-gorun.blogspot.com/2009/04/romania-intre-rusia-si-bulgaria-in.html

++³ Eugen Wolbe,Ferdinand I Intemeietorul Romaniei Mari,Editura Humanitas,Bucuresti,pagina 132.

++ ² http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/situaia-geopolitic-a-europei-in-anul-1916_4296.html

+++ ² http://www.scribd.com/doc/38685313/Evenimentele-Politice-Ale-Finalului-de-Sec-XIX-Si-Inceputul-Sc-XX-Care-Au-Marcat-Istoria-Romanilor

+++³ Eugen Wolbe,Ferdinand I Intemeietorul Romaniei Mari,Editura Humanitas,Bucuresti,pagina 136.

++++ ² http://articole.famouswhy.ro/pacea_de_la_bucuresti_din_24_aprilie___7_mai_1918

Radulescu Iuliana